Maria Iliuţ la Hramul satului – 2017

maria iliutDe Hramul satului Ciudei, Duminica Mare, pe 4 iunie 2017, un concert extraordinar a susţinut îndrăgita artistă de muzică populară Maria ILIUŢ, originară din Crasna, supranumită Privighetoarea Bucovinei. Evoluţia ei o puteţi urmări AICI.

Mai multe despre Maria ILIUŢ puteţi citi AICI şi AICI.

Mai multe de la Hramul satului Ciudei – 2017 pot fi văzute AICI.

Pelaghia Ungureanu, învăţătoarea de la şcoala din Ciudei-Cornişor care timp de 100 ani a fost un model de demnitate şi credinţă

Ungureanu Pelaghia a lucrat în calitate de invăţătoare în satul Ciudei, cătunul Cornişor de la 19 septembrie 1939 până la 31 august 1940. 

Ungureanu Pelaghia Elena s-a născut în satul Dărcăuţi, judeţul Soroca, Basarabia, la 2 mai 1915. De la vârsta de doi ani ea a rămas orfană de tată, mort pe frontul din Primul Război Mondial. După terminarea claselor I – VII în satul natal, în 1929 a dat examen şi a fost admisă elevă, cu bursă, la Şcoala Normală de Fete „Maria Voichiţa”, din Cernăuţi, între anii 1930 şi 1938. În această perioadă ea realizează Continuă citirea →

Primul festival „Martisor” la Ciudei (video)

martisorLa iniţiativa Şcolii nr.1, în frunte cu directorul Radu Petraşescu, şi cu sprijinul Primăriei comunităţii Ciudei-Igeşti, condusă de Anatolie Piţul, la 26 februarie 2017 la Ciudei, în Casa de cultură, s-a desfăşurat I-a ediţie a Festivalului „Mărţişor”.

Festivalul poate fi urmărit video AICI.

Reportaje, cu fotografii de la eveniment, pot fi găsite în:

Ziarul „Zorile Bucovinei” – Primul „MĂRŢIŞOR” al noii comunităţi teritoriale Ciudei

Ziarul „Libertatea Cuvântului” – La Ciudei şi Igeşti adie vânt de primăvară, vânt al primenirilor

Portalul Storozhynets.Info – В Чудеї відбувся перший фестиваль громади – “Мерцишор-2017”

De ce românii (moldovenii) din regiunea Cernăuți trebuie să învețe la școală în limba română?

limba-romanaDreptul istoric. Românii (inclusiv cei declarați moldoveni) din regiunea Cernăuți au aici rădăcini milenare, sunt autohtoni și locuiesc pe aceste meleaguri din timpuri străvechi. Marea majoritate a satelor românești din regiune au o vechime de 500-600 ani. În acest spațiu s-a constituit Țara Moldovei. Mai bine de 400 de ani (1359-1775), acest teritoriu a făcut parte din Principatul Moldovei. În perioada austriacă (1775-1918), românii bucovineni au beneficiat de largi drepturi culturale și educaționale, iar unirea Bucovinei cu România a fost recunoscută de toate statele importante ale Europei, de Statele Unite și de alte țări.

Dreptul minorităților etnice. Ucraina își propune să se integreze în Uniunea Europeană. În UE, minoritățile etnice se bucură de largi drepturi inclusiv în domeniul învățământului. În orice unitate administrativă (sat, raion, regiune) unde există o minoritate etnică care reprezintă mai mult de 20% din populație, i se recunoaște limba maternă drept limbă oficială cu statut regional, i se dă dreptul la expunerea publică a inscripțiilor în limba regională și denumirea bilingvă a instituțiilor și unităților economice, la reprezentarea proporțională în organele de administrație locală, la deschiderea de școli publice în limba maternă. Mai degrabă sau mai târziu, Ucraina va trebui să respecte aceste standarde prevăzute pentru minoritățile etnice. Dar până atunci românii din regiunea Cernăuți trebuie să reziste presiunilor de deznaționalizare, să-și păstreze conștiința identitară și să-și mențină școlile în limba maternă.

Tradiția școlilor românești. Încă în perioada austriacă, în toate satele cu populație românească și mixtă din nordul Bucovinei au funcționat școli oficiale și/sau particulare românești. Școli sau secții românești au existat nu numai în satele care și astăzi sunt românești, dar și într-un șir de sate care între timp s-au ucrainizat (Banila Moldovenească, Carapciu pe Ceremuș, Comarești, Costești, Cotul Bainschi, Cuciurul Mare, Mihalcea, Panca) sau care mai păstrează încă un segment de populație românească (Broscăuți, Camenca, Ceahor, Corcești, Corovia, Crăsnișoara, Davideni, Hliboca, Molodia, Storojineț, Valea Cosminului, Volcineț).

Avantajul instruirii în limba maternă. Orice copil, indiferent de ce naționalitate este, însușește cel mai bine materia școlară dacă învață la școală în limba maternă. Doar cunoscând bine limba în care se predau materiile școlare, vorbind-o fluent, scriind și citind liber în această limbă, copilul poate să asimileze cunoștințele necesare. Atunci el poate să se concentreze mai bine asupra discursului învățătoarei, asupra textului care necesită analiză, asupra problemei care necesită rezolvare ș.a.m.d. În paralel cu limba maternă și prin limba maternă el învață și alte limbi, inclusiv limba ucraineană. Părinții își pot ajuta mai ușor copiii la rezolvarea unor teme, dacă aceștia învață la școală în limba română. Părinții care cred că odraslele lor vor însuși mai bine limba ucraineană, dacă vor învăța în școală ucraineană, greșesc amarnic. Practica școlară arată că elevii care învață bine la școala română, însușesc foarte bine limba ucraineana, iar după absolvirea școlii și înscrierea la facultate, limba ucraineană nu reprezintă pentru ei o problemă. O altă părere greșită e că, prin deschiderea claselor ucrainene în școlile românești din localitate, se evită plecarea copiilor la școli ucrainene din alte localități. Exemplul școlilor ucrainizate din Stroiești, Forosna sau Marșinți ne demonstrează tocmai inversul.

Avantajul cunoașterii limbii române. În condițiile specifice ale regiunii Cernăuți, cunoașterea a două limbi – română și ucraineană – prezintă un mare avantaj pentru români. În felul acesta românii au posibilități suplimentare pentru angajarea la serviciu sau desfășurarea unor activități comerciale. Românii au beneficiat din plin de acest avantaj în ultimele două decenii, iar rezultatele se văd comparând satele românești și ucrainene învecinate: Crasna, Ciudei, Pătrăuți sau Ropcea, pe de o parte, și Davideni, Banila, Comarești, Panca, pe de altă parte; satele moldovenești de pe malul Prutului (de la Mahala până la Mămăliga), pe de o parte, și satele ucrainene de la Rarancea până la Hotin, pe de altă parte. A se compara în acest plan Oprișeni cu Stârcea, Tereblecea cu Gârbăuți, Dimca cu Mihailovca, Bahrinești cu Volcineț, Suceveni cu Petriceanca și Presecăreni etc.

Avantajul cunoașterii unei limbi de origine latină. Româna face parte din marea familie a limbilor neolatine, alături de limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză. După 1991, mulți români din regiunea Cernăuți și-au găsit ușor de lucru în Italia, Franța, Spania, Belgia și Portugalia, tocmai pentru că, fiind vorbitori nativi ai unei limbi neolatine, au reușit să se încadreze ușor într-o comunitate vorbitoare de altă limbă neolatină, pe care au însușit-o fără dificultate. Ucrainenilor care nu cunosc româna le vine mult mai greu să învețe o limbă de proveniență latină.

Avantajul cunoașterii unei limbi cu grafie latină. Marea majoritate a limbilor din lume au scrisul cu litere latine. Din cele 28 de țări ale Uniunii Europene, doar Bulgaria folosește grafia chirilică. Chiar și în spațiul exsovietic, grafia latină a devenit mai cunoscută și mai dorită de unele state. Fostele republici sovietice Azerbaidjan și Uzbechistan au trecut, după 1991, la grafia latină. Acum s-a demarat trecerea la scrisul latin în Kazahstan. Prin intermediul limbii române se învață mult mai ușor limba engleză (care este principala limbă de socializare la nivel mondial). Chiar și limba germană se însușește mai ușor prin intermediul limbii române. Cunoscând o limbă latină, cum e româna, și una slavă, cum e ucraineana, locuitorii din regiune au marele avantaj de a se descurca mai ușor într-un șir de țări din Europa. Învățând la o școală românească, elevul învață și limba ucraineană, care este obiect de studiu inclus în programa școlară. Învățând la o școală ucraineană, elevul, chiar dacă e de naționalitate română, nu are posibilitatea să studieze și limba sa maternă. De aceea, mulți români care au frecventat școli ucrainene, nu știu să scrie și să citească românește, deși înțeleg și vorbesc această limbă. Nu este oare acesta un handicap lingvistic la acești români pe jumătate înstrăinați de limba lor maternă?!

Studii superioare în limba română. La Universitatea din Cernăuți, toate facultățile folosesc la cursuri și seminare doar limba ucraineană. În perioada sovietică, sute de absolvenți ai școlilor românești (numite atunci „moldovenești”) din regiunea Cernăuți plecau la studii superioare sau medii de specialitate în Moldova, la Chișinău, Bălți sau Tiraspol. Acum există, pentru acești absolvenți, alternativa de a studia gratuit, obținând și o bursă (mai mare decât salariile din Ucraina) la o universitate din România. Diplomele universităților din România sunt recunoscute în toată Europa și permit angajarea oficială la diferite servicii, într-o țară din UE. Doar absolvenții unei școli românești din regiunea Cernăuți pot miza pe posibilitatea de a-și continua studiile pe gratis la o universitate din România, doar ei pot să beneficieze de burse și cazare gratuită în cămine studențești și să obțină o diplomă europeană. În prezent, zeci de mii de tineri din Ucraina studiază la universități din Polonia, Cehia, Slovacia, din alte țări, plătind pentru studii, pentru a obține o diplomă europeană. Românii din regiunea Cernăuți pot obține toate acestea pe gratis, doar să învețe într-o școală românească.

Cetățenia română. Locuitorii regiunii Cernăuți, cu părinți, bunici sau străbunici care au avut în trecut cetățenie română, au dreptul să redobândească cetățenia română. Zeci de mii de locuitori ai regiunii Cernăuți au obținut sau intenționează să obțină cetățenie română, iar cunoașterea limbii române este una din condiții. În prezent mulți ucraineni din regiune, pentru a obține cetățenia română, fac cursuri de limbă română și plătesc bani pentru a cunoaște limba. Școlile în română oferă pe gratis acest avantaj.

Libera circulație și un loc de muncă mai bine plătit. Cunoscând limba română, poți mai ușor obține un pașaport românesc, care asigură liberă circulație în UE și posibilitatea de angajare oficială la lucru în orice țară din acest spațiu. Chiar dacă cetățenii Ucrainei vor obține cândva regim de călătorie fără viză în UE, ei nu vor avea dreptul să se angajeze acolo oficial la muncă.

Lucru mai bine plătit în România și aproape de casă. În prezent, salariile din România sunt de câteva ori mai mari decât în Ucraina. În decembrie 2015, salariul mediu brut în România a fost de 2.930 lei (650 euro), iar salariu mediu net, de 2.114 lei (470 euro). Tot în decembrie 2015, salariul mediu din Ucraina a fost 5.230 grivne (175 euro), iar în regiunea Cernăuți, de numai 4.061 grivne (135 euro). Așadar, în România salariul mediu net e de cca. 3,5 ori mai mare decât în regiunea Cernăuți. Cunoașterea limbii române și deținerea unui pașaport românesc oferă locuitorilor din regiune alternativa serviciului aproape de casă și posibilitatea să aibă un salariu mai mare decât acasă.

Așadar, dacă părinții cu copii de școală, trăitori în satele românești din regiunea Cernăuți, continuă să-și trimită odraslele la școli ucrainene sau să le înscrie în clasele ucrainene din școlile mixte, ei, fără să-și dea seama, le lipsesc de o serie de avantaje oferite de școlarizarea în limba română. Din copiii români care învață în clase sau școli ucrainene se va forma o generație tânără, care nu va mai cunoaște suficient de bine limba română, dar nici ucraineana. Asemenea generații de cetățeni s-au produs deja în satele cu populație românească, unde instruirea se realizează, de la începutul stăpânirii sovietice, doar în limba ucraineană.

Ucrainizarea școlilor din satele românești conduce la deznaționalizarea lingvistică și etnică a românilor (moldovenilor) din nordul Bucovinei. Dacă acest proces va continua, peste câteva decenii se va vorbi despre comunitatea românească din regiunea Cernăuți doar la timpul trecut. Încă nu e prea târziu să se ia măsuri pentru a zădărnici această sumbră perspectivă identitară. Urmează doar să fie înțelese și fructificate în timp util avantajele cunoașterii limbii române pentru cei care s-au născut români în regiunea Cernăuți.

Fragment din articolul Problemele învățământului românesc din regiunea Cernăuți: concluzii și sugestii, autor – Constantin Ungureanu, publicat în Mesager Bucovinean, anul XIII, nr.4 (52), 2016, p.28-33

Aleșii locali s-au întrunit în prima şedinţă

sedintaAstăzi, 22 decembrie 2012, în casa de cultură din satul Ciudei a avut loc I-a şedinţă a Consiliului de deputaţi ai comunei nou formate. Cu această ocazie, domnul Anatolie Piţul a intrat oficial în funcţia de primar al comunei teritoriale Ciudei-Igeşti.

La şedinţă au fost prezenţi membrii Comisiei electorale teritoriale, deputaţii nou aleşi, membrii Comitetului executiv, preşedintele Consiliului raional de deputaţi I.Losic si domnul N.Carliciuc, care duminica trecută a fost ales primar al comunei teritoriale Storojineţ.

La propunerea dlui A.Piţul a fost ales ajutorul de primar – Vasile Paduri, secretarul Consiliului de deputaţi – Katerina Migaleţka şi secretarul Comitetului executiv – Romena Motrescu.

Mult succes tuturor celor aleşi!

Vedeţi mai jos imagini de la eveniment:

 

Școala mixtă, un prim pas pe calea lichidării învțământului românesc în nordul Bucovinei

scoala-ro-ua„Cea mai sigură metodă de ucrainizare a școlilor românești e transformarea acestora, ca prima etapă, în școli mixte, cu doar câteva clase ucrainene. Mai întâi, la ”solicitarea” unui grup de părinți, deoarece” nu există perspective pentru învățământul în limba română”, se deschide o primă clasă cu instruire în limba ucraineană, dar cu copii români, care până atunci au vorbit acasă românește și care nu prea înțeleg ce le spune învățătoarea la primele lecții din clasa întâi. În următorii ani, se deschid următoarele clase ucrainene, tot la „cererea” părinților. Treptat, datorită sprijinului consistent din partea autorităților, numărul elevilor din clasele ucrainene întrece numărul elevilor din clasele românești paralele. Ultima etapă de înstrăinare a școlii românești devenită mixtă începe în momentul când, din lipsă de „cereri”, nu se mai deschide clasa I cu limba română de predare. Când clasa următoare (clasa a doua) va ajunge clasă absolventă, ciclul se închide și orice urmă de învățământ românesc dispare din școala respectivă. Dacă totul decurge așa ”cum doresc părinții”, într-un interval de numai 10-15 ani, clasele române vor rămâne fără elevi și, depășind faza de școală mixtă, instituția va deveni totalmente școală ucraineană. În decursul ultimilor 14 ani, în regiunea Cernăuți numărul de școli mixte s-a mărit cu 9 (de la 9 la 18), iar numărul şcolilor româneşti s-a micşorat cu 20 (de la 83 la 63)”. Despre aceasta scrie istoricul bucovinean Constantin Ungureanu în articolul „Școala mixtă, un prim pas pe calea lichidării învățământului românesc în nordul Bucovinei„, publicat în revista „Mesager bucovinean”, nr.2 (50) din 2016.

Articolul include o analiză completă a situaţiei şcolilor mixte româno-ucrainene din regiunea Cernăuţi şi a aspectelor legate de acest fenomen. Iata doar câteva spicuiri interesante din acest studiu:

  • În 2015, a început ucrainizarea Școlii nr.3 din cătunul Cornișor din satul Ciudei. Chiar din primul an, în clasa I-a ucraineană s-au înscris tocmai 19 elevi. În celelalte 10 clase românești învață 98 de copii. În total, în cele 3 școli din Ciudei învață 950 de elevi, dintre care 540 elevi (56,8%) învață în clase ucrainene și 410 elevi (43,2%) în clase românești. În 2001, satul Ciudei avea 5.456 de locuitori, 80% dintre ei fiind de naționalitate română;
  • La Ciudei și Pătrăuți de Sus, două localități românești importante din raionul Storojineț, există 1.554 elevi, din care cca. 1.335 elevi sunt de naționalitate română (conform proporției populației românești). Cu toate acestea, doar 635 de elevi din aceste două mari comune românești sunt instruiți în limba română. Restul de cca. 700 de copii români frecventează școala în limba ucraineană. Altfel spus, din cei 919 copii din Ciudei și Pătrăuți de Sus, care frecventează școli sau clase ucrainene, cca. 700 sunt de naționalitate română;
  • Statisticele arată că în 4 comune mari din raionul Storojineț (Crasna, Ciudei, Pătrăuți de Jos și Pătrăuți de Sus), deși există școli cu predare în română și ucraineană, mulți dintre copiii români frecventează școli ucrainene. După calculele noastre, în școlile din aceste sate învață 3.515 elevi, dintre care cca. 3.110 (88,5%) sunt de naționalitate română. Cu toate acestea, în română învață doar 2.057 (58,5%) elevi;
  • În regiunea Cernăuți există un șir de localități cu populație majoritară românească în care învățământul în școli se desfășoară doar în limba ucraineană (ex. Corceşti şi Tureatca din r-nul Hliboca; Stroieşti din r-nul Noua Suliţă; Colencăuţi din r-nul Hotin; Şişcăuţi din r-nul Secureni);
  • În satele mixte româno-ucrainene din zona centrală a raionului Storojineţ, la fel ca şi în centrul raional, toate şcolile sunt ucrainene şi nu au nicio clasă românească (ex., Broscăuţi, Banila, Davideni);
  • Multe școli ucrainene sau româno-ucrainene contribuie, prin faptul că sunt frecventate și de elevi navetiști din satele românești vecine, la deznaționalizarea treptată a acestora. Spre exemplu, în raionul Storojineț, mulți copii din Cireș învață la Davideni; din Ropcea, la Storojineț; din Budineț, la Pătrăuți de Sus.

Alte informaţii interesante pot fi aflate citind integral articolul AICI sau întregul număr al revistei AICI.

Au fost aleşi deputaţii Consiliului local Ciudei-Igeşti

Primaria-CiudeiLa 11 decembrie 2016, în afară de primar, au fost aleşi şi deputaţii (consilierii) în Consiliul local al noii comunităţi teritoriale Ciudei-Igeşti. În total la alegeri au participat 3223 de alegători din 8223 persoane incluse în listele electorale, rata de participare constituind 39%. Comunitatea teritorială a fost împărţită în 26 sectoare, pentru fiecare din ele fiind ales câte un deputat. În urma numărării voturilor, deputaţi (consilieri) locali au devenit:

Nr. sectorului Numele, prenumele deputatului Data naşterii
1 Migaleţchi Ecaterina 31.07.1971
2 Savciuc Valentin 02.01.1967
3 Paliuh Tatiana 19.09.1971
4 Mitric Iuliana 03.08.1984
5 Micailu Vasile 07.02.1981
6 Motrescu Gheorghe (a lui Toader) 30.08.1961
7 Motrescu Gheorghe (a lui Constantin) 03.09.1969
8 Motrescu Traian 29.01.1974
9 Vaipan Ruslan 16.02.1976
10 Gherman Gheorghe 30.04.1979
11 Paduri Mircea 22.06.1963
12 Bândiu Nicolae 18.12.1967
13 Drozdec Eugen 25.11.1973
14 Luchian Regina 30.03.1958
15 Suhoverschi Margareta 19.05.1966
16 Frunza Ilie 30.08.1966
17 Ionaşcu Oltea 30.07.1961
18 Muşciac Elena 25.12.1964
19 Popescu Vasile 21.04.1975
20 Suhoverschi Vladimir 24.03.1955
21 Frunza Ana 31.10.1976
22 Frunza Cristina 27.01.1983
23 Ionaşcu Regina 22.12.1955
24 Piţul Nadia 14.10.1978
25 Ursulean Gheorghe 13.10.1969
26 Proţescu Viorel 01.12.1986

sursa: http://storozhynets.info/

Felicitări deputaţilor aleşi şi mult succes în exercitarea atribuţiilor, spre binele tuturor locuitorilor comunităţii Ciudei-Igeşti!

Învățământul românesc în regiunea Cernăuți: istorie și actualitate

mb-49Cum a evoluat învâţământul în limba română în actuala regiune Cernăuţi în ultimii peste 100 de ani? În ce limbi se învăţa la Storijineţ în perioada stăpânirii austriece? Cum s-a produs „moldovenizarea” învăţământului românesc în perioada sovietică? Care este destinul şcolii româneşti în Ucraina suverană? Cum a evoluat numărul şcolilor cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi? Care sate cu populaţie românească din apropierea Ciudeiului au rămas fără şcoli cu predare în limba română? La aceste şi alte întrebări răspunde istoricul Constantin Ungureanu, originar din s.Cupca, în articolul „Învățământul românesc în regiunea Cernăuți: istorie și actualitate”, publicat în revista „Mesager bucovinean”, nr.1 (49) din 2016.

Iată doar câteva informaţii interesante din acest material:

  • În ajunul Primului Război Mondial, funcţionau şcoli româneşti la Broscăuţii Noi, Broscăuţii Vechi, Corceşti, Davideni, Cuciurul Mare (două româneşti), Banila Moldovenească (trei primare româneşti), Storojineţ (în centru – şcoli mixte, iar la periferii – doar româneşti) şi în alte localităţi în care în prezent nu există nicio şcoală românească;
  • În iulie 1946, în regiune existau 124 şcoli „moldovenești”, de diferite trepte, iar la sfârşitul periodei sovietice existau doar 87 şcoli cu predare în limba română, fiind închise şcolile româneşti din Cuciurul Mare, Mihalcea, Banila, Comarești, Corcești, Davideni, Maidan, Panca, Petriceanca, Storojineț, din cătunul Vulva al orașului Storojineț, Broscăuții Vechi, cătunul Arșița dincomuna Pătrăuți de Jos, din centrul satului Pătrăuți de Sus, precum şi din alte localităţi apropiate de Ciudei;
  • În 2001 românii cosntituiau 37,1% din populaia raionului Storojineț, însă ponderea elevilor care învaţă în limba română este mai mică;
  • Situația școlilor românești din regiunea Cernăuţi s-a agravat și mai mult în ultimii 14 ani, din 2001 până în 2015, numărul școlilor românești s-a redus cu 20 (de la 83 la 63), ca niciodată în trecut, iar numărul elevilor din școlile românești, cu peste 10 mii (de la 21.672 la 11.063);
  • Un număr de cca. 5.585 de copii de naționalitate română din regiunea Cernăuți (29% din total) studiază în limba ucraineană.

Articolul poate fi citit integral AICI, iar numărul integral al revistei „Mesager bucovinean” – AICI.

Comuna Ciudei-Igesti are un nou primar

La data de 11 decembrie 2016 s-au desfăşurat alegerile pentru functia de primar al comunităţii nou create – Ciudei-Igeşti. Iata numărul de voturi acumulate de către fiecare candidat pe sectoare:

Ciudei, sectorul Centru

  1. Piţul Anatolie – 385
  2. Velea Adrian – 289
  3. Paduri Vasile – 263
  4. Luchian Alexandru – 8

Ciudei, sectorul Cornisor:

  1. Paduri Vasile – 228
  2. Velea Adrian – 221
  3. Piţul Anatolie – 142
  4. Luchian Alexandru – 10

Sectorul Crasnişoara Noua

  1. Velea Adrian – 45
  2. Paduri Vasile – 24
  3. Piţul Anatolie – 9
  4. Luchian Alexandru – 1

Igesti, sectorul Centru:

  1. Piţul Anatolie – 881
  2. Luchian Alexandru – 71
  3. Velea Adrian – 27
  4. Paduri Vasile – 9

Igesti, sectorul Ursoaia:

  1. Piţul Anatolie – 456
  2. Luchian Alexandru – 41
  3. Velea Adrian – 13
  4. Paduri Vasile – 10

Total pe comuna Ciudei-Igeşti:

  1. Piţul Anatolie – 1873 voturipitul-anatolie
  2. Velea Adrian – 595 voturi
  3. Paduri Vasile – 534 voturi
  4. Luchian Alexandru – 131 voturi

Astfel, primar al comunei Ciudei-Igeşti a devenit Anatolie PIŢUL.

Felicitări şi mult succes în realizarea obiectivelor asumate!

Mai multe despre noul primar puteţi citi AICI.

Alegem primar: de ce Anatolie Piţul ?

pitul-anatolieCandidatul la funcţia de primar Piţul Anatolie:

  • Data şi locul naşterii: 26 decembrie 1973, s.Igeşti;
  • Situaţie familiară: căsătorit, 3 copii;
  • Studii: Colegiul medical din or.Bălţi (absolvit în 2005, calificare – tehnician dentar); Universitatea Deschisă Internațională de Dezvoltare Umană „Ucraina” (2016, calificare – jurist); Instituţie de învăţământ superior din Kiev (2016, calificare – specialist în documentare şi informare, managerul în administrarea publică);
  • Activitate profesională: 1994-2005 – tehnician dentar; 2005-până în prezent – primar al satului Igeşti.

Avându-l în calitate de primar pe dl Piţul, satul Igeşti a devenit câştigător al concursurilor raionale şi regionale „Cea mai bună localitate după amenajare şi ordine publică” şi a ocupat locul 3 în Ucraina la această categorie. În perioada cât a condus primăria, s-a reuşit  asfaltarea unui kilometru de drum, construcţia unui punct medical în cătunul Ursoaia, au fost reparate ambulatoriul şi primăria, s-au construit 25 km de iluminat stradal, la 80% din rețeaua de energie electrică au fost puşi stâlpi din beton armat și înlocuit cablul, a fost reparat capital podul peste râul Sireţel, au fost acordate familiilor tinere 50 de loturi de teren pentru construcția de case,  a fost cumpărat un greder tractat. Pe lângă consiliul local activează un registrator de stat şi este posibilă înregistrarea proprietății şi a pământului pe loc (deoarece primarul are studii juridice). Şcoala din localitate a funcţionat în condiţii normale, având doar clase cu limba română de predare. Printr-o colaborare cu comunitățile religioase de toate confesiile s-a reuşit reconstrucţia  tuturor caselor care au avut de suferit în urma incendiilor. Şi lista faptelor bune făcute de primarul actual al Igeştilor ar putea fi continuată. Dar cea mai înaltă apreciere domnului Piţul îi este dată de locuitorii satului, care începând cu anul 2005 permanent îl aleg în cea mai importantă funcţie din localitate.

Lucrurile bune începute în s.Igeşti, dl Piţul intenţionează să le extindă asupra întregii comunităţi Ciudei-Igeşti. Printre măsurile pe care candidatul îşi propune să le întreprindă dacă va fi ales în calitate de primar se numără:

  1. Construcţia drumului asfaltat Igeşti-Ciudei;
  2. Reparaţii capitale a drumurilor pietruite;
  3. Organizarea colectării şi transportării gunoiului menajer la groapa de gunoi;
  4. Construirea trotuarelor în centrele satelor;
  5. Reparaţii capitale a iluminatului stradal;
  6. Menţinerea instituţiilor aflate în proprietate locală într-o stare buna;
  7. Cumpărarea unui greder pentru comunitate;
  8. Scrierea proiectelor pentru co-finanţare din partea Uniunii Europene şi Programelor Naţiunilor Unite (elaborarea documentaţiei pentru corectarea planurilor generale de dezvoltare a comunităţii teritoriale, reconstrucţia cluburilor din Ursoaia şi Suseni pentru amplasarea grădiniţelor cu câte o grupă ş.a.);
  9. Selectarea profesioniştilor pentru a lucra în comunitatea teritorială, furnizarea serviciilor de calitate;
  10. Pregătirea documentaţiei de proiectare pentru construcţia unei noi şcoli în Ciudei (cu limba română de predare) şi în Ursoaia;
  11. Deschiderea unui staţionar în spitalul din Ciudei;
  12. Oferirea medicamentelor gratuite pentru copii până la 3 ani și persoanelor din unele categorii (diabet, cancer, persoane cu handicap).

Având în vedere lucrurile pe care le-a reuşit dl Piţul anterior într-o funcţie similară, capacitatea lui de a mobiliza comunitatea la activităţi comune, dar şi de a găsi limbă comună cu autorităţile superioare, faptul că este susţinut în iniţiativele sale de unicul deputat român din Rada Supremă din Ucraina, Grigore Timiş, competenţele juridice ale candidatului, dar şi spiritul său de gospodar, de răzeş, alte calităţi umane şi profesionale de apreciat, sunt sigur că PIŢUL Anatolie este cea mai bună candidatură pentru a deveni primarul comunităţii teritoriale Ciudei-Igeşti !

Nicolae LUPAŞCO, doctor în ştiinţe

originar din satul Igeşti

absolvent al şcolii medii nr.1 din satul Ciudei

Notă: administraţia site-ului s.Ciudei este deschisă pentru a oferi spaţiu şi pentru alte informaţii privind candidaţii la funcţia de primar şi în general procesul electoral.

 

Vremea in Ciudei

<

https://www.gismeteo.md/ajax/getInformer/?hash=7rjdkhUrhgw85L